Connect with us

Hi, what are you looking for?

flanco.ro/

Politică

Lucrețiu Pătrășcanu, liderul comunist executat la Jilava

Lucrețiu Pătrășcanu s-a născut pe 4 noiembrie 1900 la Bacău, în familia istoricului și scriitorului conservator Dumitru D. Pătrășcanu. În adolescență devine adept al marxismului, la vârsta de 19 ani se înscrie în Partidul Socialist Român, lucrează apoi ca editor la ziarul “Socialismul” și, în paralel, se înscrie la cursurile Facultătii de Drept din București, pe care o încheie în 1922. Datorită insistențelor tatălui său, Pătrășcanu urmează un doctorat la Universitatea din Leipzig, obținându-și titlul în 1925, conform, dosaresecrete.ro.

În 1921 tânărul devine unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist din România și participă la cel de-al IV-lea congres al Cominternului la Moscova din noiembrie-decembrie 1922. În 1924 avocatul este arestat și încarcerat la închisoarea Jilava, dar în scurt timp intră în greva foamei, fiind apoi transferat la spitalul penitenciarului, dar mai târziu, datorită intervențiilor tatălui său, este eliberat.

Lucretiu Patrascanu

În mai 1931, Lucrețiu Pătrășcanu este ales deputat din partea Blocului Muncitoresc Țărănesc, alegerile sunt însă invalidate, iar Pătrășcanu își continuă activitatea politică în paralel cu cea de avocat în barou. Din 1933 până în 1935 va reprezenta partidul comunist (aflat în ilegalitate) la Comintern, rămânând la Moscova până în 1935.

Revenit în acel an în țară, primește sarcina de a apăra grupul comuniștilor ilegaliști format din Ana Pauker, Șmil Marcovici, Alexandru Moghioroș, Alexandru Drăghici, Dimitar Ganev, Estera Radosovetki, Emanoil Kaufman, Andor Bernat, Vilma Kajesco și Donca Simo, acuzați de activități împotriva statului român și de tulburarea liniștii publice în celebrul proces de la Craiova, dar când autoritățile realizează că este el însuși membru al Partidului Comunist, îl înlocuiesc cu Ion Gheorghe Maurer, și el avocat.

Începând din august 1940, Pătrășcanu este arestat și închis în mai multe etape în lagărul de la Miercurea Ciuc, apoi i se impune domiciliu obligatoriu la Poiana Țapului, la domiciliul părinților săi.

Lucretiu Patrascanu

În perioada 1943-1944 a fost deținut în Lagărul de “Internați Politici” de la Târgu Jiu, în grupa comuniștilor și a antifasciștilor, iar în aprilie 1944 este contactat de Ioan Mocsony-Stârcea, mareșal al Curții Regale, care încerca să obțină sprijinul comuniștilor pentru scoaterea României din Axă devenind, împreună cu Emil Bodnăraș, representant al PCR la negocierile cu partidele istorice pentru răsturnarea regimului Antonescu.

După 23 august 1944 și arestarea lui Ion Antonescu, avocatul intră în noul guvern al lui Constantin Sănătescu, devenind ministru al Justiției și, în această calitate, va fi reprezentantul României la semnarea armistițiului dintre România și URSS din 12 septembrie 1944.

Lucretiu Patrascanu
Lucrețiu și Elena Pătrășcanu

Ca ministru, Lucrețiu Pătrășcanu a înființat celebrele “tribunale ale poporului”, instanțe speciale care au funcționat în baza Legii 312/1945 pentru sancţionarea celor găsiți vinovaţi de crime de război, unde rolul principal îl aveau “acuzatorii publici”, care se ocupau de cercetarea penală, de trimiterea în judecată şi de susţinerea acuzării. Prin noua lege a justiției din 1947 girată de Pătrășcanu, un rol important în sistemul juridic le va reveni “asesorilor populari”, adică reprezentanţilor muncitorilor “de la oraşe şi sate”, care deveneau judecători cu drept de vot, asistând magistrații și, de multe ori, având ultimul cuvânt în sentințele pronunțate în primii ani ai instaurării comunismului, totul în spiritul noii “justiții populare”.

Modificarea legislației și integrarea acestor asesori populari, persoane fără studii juridice, a fost susținută chiar de Pătrășcanu: „Asesorii populari aduc pe scaunul judecătoresc conştiinţa lor de clasă şi lumina minţii lor. Dar mai aduc ceva: interesele oamenilor muncitori, ale celor care luptă şi muncesc nu numai pentru îmbunătăţirea vieţii lor, dar şi pentru apărarea şi consolidarea drepturilor şi libertăţilor democratice. Asesorii populari aduc în justiţie sprijinul maselor care i-autrimis acolo. Ei reprezintă într-adevăr masele populare, reprezintă imensa majoritate a poporului român. Prin prezenţa asesorilor populari, am introdus într-adevăr elementul democratic în justiţia noastră”.

În timpul unui miting la care a participat la Cluj în 1946, se pare că Pătrășcanu și-ar fi început discursul cu cuvintele: „Înainte de a fi comunist, sunt român” și, deși există astăzi o controversă cu privire la autenticitatea acestei redări a cuvântării sale, se pare că acest discurs a fost aspru criticat de șefii Partidului Comunist și a fost unul dintre motivele pentru care a fost marginalizat și apoi acuzat de naționalism burghez și de șovinism.

Arestat pe 28 aprilie 1948 în același timp cu soția lui, Elena Pătrășcanu, și ea comunistă ilegalistă, Pătrășcanu a fost pus inițial sub cercetarea unei comisii formate din foștii lui colegi de partid: Teohari Georgescu, Alexandru Drăghici și Iosif Rangheț, fiind uneori interogat chiar de Gheorghe Gheorghiu Dej.

Elena Pătrășcanu a fost acuzată de complicitate la crimă de înaltă trădare și în aceeași perioadă au fost arestați și prietenii cuplului, Harry Brauner, Lena Constante și Petre Pandrea, fiind toți acuzați de crimă de înaltă trădare, pentru vina de a fi fost în anturajul familiei.

Fișa penală a lui Harry Brauner (iiccmer.ro)
Fișa penală a lui Harry Brauner (iiccmer.ro)
Fișa penală a Lenei Constante (iiccmer.ro)
Fișa penală a Lenei Constante (iiccmer.ro)

Lucrețiu Pătrășcanu a fost condamnat la moarte pe 14 aprilie 1954, după un proces ce a durat șase ani, și a fost executat în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954 în Valea Piersicilor, la Fortul 13 de la închisoarea Jilava, sentinţa penală fiind pronunţată de Tribunalul Suprem prin decizia completului de judecată condus de colonelul-magistrat Ilie Moisescu. Același verdict l-a avut și activistul Remus Kofler, care a fost executat în aceeași noapte.

Ceilalți membri ai Lotului Pătrășcanu au fost comunistul ilegalist Herbert (Belu) Zilber, inginerii Alexandru Ştefănescu și Emil Calmanovici, toți trei condamnați la muncă silnică pe viaţă, mareșalul Palatului Regal, Ioan Mocsony-Stârcea, condamnat la 15 ani, Herant Torosian, fost consul la Paris, condamnat la 15 ani, artista Lena Constante și muzicologul Harry Brauner, ambii condamnați la 12 ani de închisoare.

Lucretiu Patrascanu
Fișa penală a lui Lucretiu Pătrășcanu (iiccmer.ro)
Fișa penală a lui Lucretiu Pătrășcanu (iiccmer.ro)

La scurt timp după execuția soțului ei, Elena Pătrășcanu a fost și ea condamnată la 14 ani de muncă silnică, 5 ani de degradare civică şi confiscarea tuturor bunurilor, fiind eliberată din închisoare prin decretul de graţiere din 26 martie 1956, moment în care a fost înştiinţată despre moartea fostului ministru fără a i se oferi prea multe informații despre circumstanțele decesului lui.

La Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22-25 aprilie 1968, Nicolae Ceaușescu a anunţat rezultatele unei anchete pe care o ordonase pentru a scoate în evidenţă abuzurile din perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, informându-și colegii de partid că procedurile în cazul Lucreţiu Pătrăşcanu s-au făcut “fără a se fi asigurat temeinicia învinuirilor aduse de organele de anchetă, iar răspunderea revine membrilor de atunci ai Biroului Politic”.

Fișa penală a Elenei Pătrășcanu (iiccmer.ro)
Fișa penală a Elenei Pătrășcanu (iiccmer.ro)

După rejudecarea procesului Pătrăşcanu în 1968, Elena Pătrășcanu a fost și ea reabilitată. S-a recăsătorit cu un comunist grec refugiat în România, regizorul Yannis Veakis, a lucrat apoi ca scenograf la Teatrul Giulești, la Teatrul Țăndărică și la Teatrul Național din București și spre sfârșitul vieții s-a stabilit la Sibiu, unde a trăit până la mijlocul anilor ’80.

 

Adăuga comentariul tău !

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă recomandăm

Direct la Subiect

Cum distingem, prin atâta zgomot, ce ni se potrivește și ce nu? Este unul dintre principiile după care se ghidează Răzvan Serghei. Proiectul său,...

Media & Cultura

Organizatorii salonului de carte Bookfest Timișoara promit cea mai frumoasă ediție de până acum. Noutatea ediției 2024 este e amenajarea a două spații pentru...

Știri

Vremea se va încălzi ușor. Cerul va fi temporar noros, variabil noaptea. În cursul zilei va ninge pe arii restrânse la munte, iar în...

Eveniment

Grav accident de circulație astăzi, aproape de orele 13, pe centura Lugojului, la intersecția cu drumul Tapiei, în zona industrială. Două autoturisme s-au lovit...